Laura

La mulți ani, Dunăre!

Astăzi, 29 iunie, cei peste 80 de milioane de oameni care trăiesc de-a lungul fluviului sărbătoresc, ca în fiecare an, Ziua Internațională a Dunării !

Mesajul Domnului Laszlo Barabas, directorul general al Administrației Naționale ”Apele Române”, cu ocazia Zilei Internaționale a Dunării 2021

Dunărea fotografiată la intrarea în țară. Din cei aproape 3000 km, 1075 km sunt pe teritoriul României.

Fluviul Dunărea joacă un rol important în transportul de mărfuri, aflându-se printre primele 10 coridoare de transport naval din lume. Dunărea face legătura dintre Europa de Vest, Europa Centrală şi cea de Est, iar prin intermediul aşezării lui geografice realizează și legătura dintre Europa şi Asia.

De 27 de ani, România susține, în calitate de semnatară a Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, acțiunile și evenimentele comune organizate de țările din bazinul Dunării.

Dunărea este al doilea mare fluviu al Europei după Volga, atât ca lungime (2.857 km) cât şi ca debit (aproximativ 5.600 mc/sec la intrarea în România).

18 orașe din sudul României folosesc apele Dunării ca sursă principală de alimentare cu apă: Moldova Nouă, Orșova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Fetești, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea, Tulcea și Sulina.

Delta Dunării (3446 kmp) este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene. Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național în taxonomia internațională a IUCN. Aceasta se suprapune atât siturilor de importanță comunitară și maritimă, cât și ariilor de protecție specială avifaunistică. Situl #DeltaDunării este protejat prin Convenția Ramsar, fiind declarat zonă umedă de importanță internațională.

În cadrul proiectului ”DANUBE FLOODPLAIN”, sunt evaluate toate zonele inundabile (active și potențiale) care ar putea fi restaurate de-a lungul Dunării și a principalilor săi afluenți.

ICPDR a adoptat măsuri pentru protecția sturionilor. Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (#ICPDR) este organizația guvernamentală, cu sediul la Viena, care reunește țările dunărene. Aceasta se constituie în cea mai importantă platformă de cooperare în domeniul managementului integrat al apelor transfrontaliere din bazinul Dunării.

Dunărea și afluenții săi izvorăsc din munți cu precipitații abundente, după care curg prin zone de șes și bazine uscate. În Dunăre, își varsă apa, provenită din zăpadă și ploaie, circa 300 de râuri. Râurile cu debitul cel mai mare sunt Sava, Tisa, Inn, Drava, Siret și Morava Mare.

Fluviul, împreună cu afluenţii săi, formează cel mai extins bazin hidrografic internațional, reprezentând o treime din suprafaţa Europei. La nivelul bazinului Dunării, se elaborează și se reactualizează Planul de Management al Bazinului Dunării care cuprinde cele mai importante măsuri de protecție a calității apelor Dunării.

Mai mult de 1/3 din suprafaţa bazinului hidrografic şi aproape 1/2 din lungimea cursului navigabil se găseşte pe teritoriul României.

#danubeday

#ziuainternationalaadunarii

#apecurate #descoperadunarea

#sapastramapelecurate

Evenimente dedicate Zilei mondiale a APEI

Activitatea Laboratorului de calitatea apelor Buzău a fost prezentată în cadrul proiectul „Povești sub Lupă” a Asociatia Learning by Teaching împreună cu partenerii de la Asociatia OvidiuRo care include o serie de cursuri online pentru profesori.
Întâlnirea de miercuri, 17 martie 2021, a avut ca tema APA, ocazie cu care s-au prezentat diferite activități care să-i inspire pe copii să protejeze APA si ecosistemul acvatic.
Din partea Laboratorului de calitatea apelor Buzău a fost invitată să prezinte aspecte legate de ecosistemul acvatic dr. biol. Oana Ristea.
Pe parcursul intervenției au fost prezentate comunitățile de organisme acvatice care sunt investigate de către biologii din Apele Române, dar și legătura dintre mediul de viață și aceste comunități, mediu de viață care este investigat din punct de vedere fizico-chimic de chimiștii laboratorului. S-au propus activități care pot fi realizate în cadrul orelor având ca subiect APA, în vederea formării la copii a unui comportament responsabil față de NATURĂ și APĂ, să învețe să #PretuiascaAPA!
La acest seminar au participat cadre didactice de la gradiniță și până la nivel liceal, din toată țara, astfel încât numărul mediu de participanți a fost în jur de 500, feed-back-ul primit după întâlnire, privind importanța activităților desfășurate în laboratoarele de calitatea apelor ale Apelor Române, a fost unul foarte bun.

#PretuimApa
#ZiuaMondialaAApei
#LaboratorulDeCalitateaApelorBuzau
#BiologLaApe
#ChimistLaApe

Pentru ca #PretuimAPA , o pregatim de sarbatoarea dedicata ei, luni 22 martie 2021 (Ziua Mondiala a Apei).

Astfel indiferent de vreme, lucratorii din Administratia Bazianala de Apa Buzau-Ialomita, au incercat sa o faca mai frumoasa, printr-o serie de actiuni de igenizare si colectare de deseuri din zona acumularii Siriu, raul Buzau-zona podului Maracineni, Acumularea Gurbanesti si raul Mostistea.
Ceea ce impresioneaza de fiecare data la astfel de actiuni este cantitatea impresionanata de CEVA, care face viata noastra mai usoara.
Acel CEVA sunt obiectele de PLASTIC care ne insotesc peste tot. Nu putem concepe viata nostra fara aceste obiecte. De la ambalaje (pungi, ambalaje de dulciuri si alte alimente, etc), la recipiente de plastic: sticle, pahare, farfurii, tacamuri, recipineti pentru cosmetice, navete, bete de cafea si paie, imbracaminte sintetica si incaltaminte, jucarii si pana la actuale masti chirurgicale si manusi din plastic toate sunt prezente in uriasa cantitatea colectata.
Astfel ca putem sa spunem ca toata viata noastra a devine DEPENDENTA de Plastic, iar AMPRENTA de PLASTIC pe care o aplicam apelor noastre este din ce in ce mai mare.
Din pacate, dependenta noastra de plastic vine cu nepasarea multora legata de depozitarea gunoiului pe malul apei.
Problema deseurilor de plastic care ajung in apa a devenit acuta, deseurile de plastic nu numai ca deranjeaza vizual, dar ele sufera transformari sub influenta diferitilor factori fizici (valuri, radiatii solare, etc) si se transforma in fragmente din ce in ce mai mici (<1mm), numite generic MICROPLASTIC si vor persista ca suspensii in apa sau se depun in sedimentul albiei. Impactul acestor fragmente de plastic este devastator, cauzand moartea a milioane de vietuitoare in chinuri cumplite, prin strangulare sau prin ingerare.
CE PUTEM FACE pentru a transforma AMPRENTA de PLASTIC intr-una VERDE:
• DEPOZITATI gunoiul selectat numai in locuri autorizate; NU pe malul APELOR
• COLECTATI selectiv gunoiul pentru ca PLASTICUL sa fie reciclat
• REDUCETI cantitatea utilizata prin:
-reutilizarea ambalajelor
-reutilizarea unor obiecte din plastic in alte scopuri pentru care a fost facut
• REFUZATI sa utilizati obiecte din plastic
–utilizati sticle proprii de bautura
-utilizati sacose de panza, sau hartie; spuneti NU pungilor din magazine
-utilizati tacamuri cu mai multe utilizari, este si mai sanatos (pt ca nu mancam in graba) si elegant
– spuneti NU cafea/ciocolata To Go si savurati o ceasca de cafea/ciocolata intr-un mediu prietenesc
– Refuzati utilizarea de paie si bete de plastic pentru amestecarea cafelei

#PretuiesteAPA
#APAfaraPLASTIC
#ZiuaMondialaaAPEI
#SaPastramApeleCurate