Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, cu sediul în municipiul Buzău, este o unitate teritorială a Administraţiei Naţionale „Apele Române”, având în administrare bazinele hidrografice Ialomiţa, Buzău, Călmăţui, Mostiştea şi fluviul Dunărea, cu o suprafaţă de 26.470,64 km2, reprezentând 11,11 % din teritoriul ţării.
Spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa este situat în partea de sud-est a ţării, învecinându-se în partea de nord-vest cu bazinul hidrografic Olt, în nord-est cu bazinul hidrografic Siret, în vest şi sud-vest cu bazinul hidrografic Argeş, în sud cu fluviul Dunărea (care formează graniţa între România şi Bulgaria pe 75 km), iar în est cu spaţiul hidrografic Dobrogea-Litoral.
Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa cuprinde teritorii din judeţele: Călăraşi, Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Ialomiţa, Braşov, Covasna, Buzău şi Brăila. Populaţia totală identificată în anul 2019 pe acest teritoriu este de aproximativ 2,33 milioane de locuitori, densitatea populaţiei fiind de cca 88 loc/km2. Principalele aglomerări urbane sunt Călăraşi, Târgovişte, Fieni, Pucioasa, Ploieşti, Câmpina, Slobozia, Urziceni, Ţăndărei, Buzău şi Brăila.Atribuţiile Administraţiei Naţionale “Apele Române”
Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa cuprinde teritorii din judeţele: Călăraşi, Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Ialomiţa, Braşov, Covasna, Buzău şi Brăila. Populaţia totală identificată în anul 2019 pe acest teritoriu este de aproximativ 2,33 milioane de locuitori, densitatea populaţiei fiind de cca 88 loc/km2. Principalele aglomerări urbane sunt Călăraşi, Târgovişte, Fieni, Pucioasa, Ploieşti, Câmpina, Slobozia, Urziceni, Ţăndărei, Buzău şi Brăila.Atribuţiile Administraţiei Naţionale “Apele Române”
- Cunoașterea permanentă a resurselor de apă;
- Conservarea și protecția resurselor de apă;
- Alocarea și utilizarea optimă a resurselor de apă;
- Asigurarea surselor de apă în perspectiva adaptării la economia de piață;
- Protecția și îmbunătățirea calității resurselor de apă;
- Gospodarirea durabilă a resurselor de apă;
- Folosirea rațională și protecția calității apei Dunării;
- Prevenirea și apărarea împotriva inundațiilor și a poluărilor accidentale;
- Utilizarea optimă a potențialului hidroenergetic al cursurilor de apă;
- Imbunătățirea și completarea mecanismului economic;
- Dezvoltarea cercetării științifice pentru prevenirea efectelor negative ale apelor și pentru protecția resurselor de apă;
- Completarea și adaptarea cadrului instituțional și legislativ la cerințele societății românești și ale Uniunii Europene;
- Intărirea colaborării și cooperării internaționale;
- Conștientizarea populației pentru protecția resurselor de apă.
